Pur şi simplu...

Azi n-am nevoie de casă, am parcul.

Azi n-am nevoie de îmbrăcăminte, am Natura!

Azi n-am nevoie de altcineva, mă am pe mine!

...

Stăteam azi pe ponton cu o mână în apă şi cu un gând în cealaltă mână. Pur şi simplu...

Mă ningea cu puf de plopi, vântul îmi bătea faţa... senzaţie minunată.

Am băgat cealaltă mână în apă şi am simţit cum îmi pleacă toate grijile, nelămuririle, neajunsurile, bătăile de cap şi de inimă...

Soarele abia că se observa printre stratul de nori ce alergau, se îngrămădeau către undeva... către acolo! După ce am stat cu ochii închişi câteva secunde, am putut vedea curcubeul format de Soare în oglinda apei. Frumos...

Mi-am scos o carte din rucsac şi am început să citesc. Vântul îmi dădea pagina aşa cum ajuta norii să meargă înspre undeva...

Singurul element ce îmi lipsea în momentul acela era Pământul. Apa era acolo, aerul la fel, iar căldura Soarelui a început să mă mângâie uşor. I-am zâmbit. Le-am zâmbit. Mi-au răspuns la zâmbet. Abia atunci m-am simţit Fericit. Nu ştiu exact de ce, dar când am plecat de acolo, zâmbeam neîncetat, necondiţionat... Eram altfel ştiind că nu mai am griji, că le-am lăsat în Mureş.

Acum merg să-mi pregătesc o undiţă şi mă pregătesc de o plimbare către un nou răsărit... Ştiu că pot... Pot să dau piept cu situaţiile mele de viaţă. Ştiu că pot să îmi rezolv sau, dacă nu, să îmi accept problemele! Da! Pur şi simplu... 

...

Azi sunt fericit cu ce am.

Azi sunt mulţumit cu ce pot!

Azi sunt bucuros că sunt... Eu!