sâmbătă, 9 mai 2009

Uriasii de Metal

Sunt singuri, dar par fericiti, parca zambesc, fiecare intr-un alt fel. Sunt gemeni dar diferiti, fiecare avand o forma fiind unul mai ciudat ca altul. Fiecare e unic, fiecare are cate o energie specifica, parca fiecare are alte trairi, alte sentimente ce le inunda scheletul metalic. Desi sunt doar niste bucati de metal sudate intre ele intr-un mod strategic, nu par creati de om, ci niste batrani intelepti, trecuti prin viata, avand multe povesti fascinante de spus celor ca mine, celor care stiu sa ii asculte, celor care stiu sa ii inteleaga.

Linistiti, tacuti si argintii, asezati in sir indian, placuti la privit, stau acolo de zeci de ani servind umanitatea fara a cere ceva in schimb, doar liniste. Parca emana pace, stralucind in bataia razelor obosite de Soare, parca ard de nerabdare sa vorbeasca cu cineva. Poate daca ciripitul pasarilor nu ar rezona cu ei, ar fi cuprinsi de monotonie si ar muri de singuratate.

Sunt exact opusul umanitatii din prezent: desprinsi de efemer, dornici de comunicare, pacifisti, fericiti, liberi, se bucura de ceea ce primesc. Ar trebui sa ii luam ca exemplu!


Un comentariu:

Unde? spunea...

ce imi place asta si trebuie sa specific ei nu au fost atinsi de criza:)