Eu si Ea

Azi-dimineata m-am trezit si in camera era un miros de plictiseala… Dupa ce am deschis fereastra, am simtit parfumul Ei dulce, Flori de liliac, cred. Era 09:33, Soarele stralucea usor, vantul adia placut, doar cativa nori rataciti se jucau pe cerul albastru deschis iar eu m-am gandit ca ar fi bine sa ma intalnesc cu Ea. La 10:11 am iesit din casa si m-a luat in brate si asa ne-am petrecut ziua, bantuind strazile. Cand toata lumea se pregateste de sarbatoare, toata lumea e prea ocupata cu altfel de lucruri, doar noi doi hoinarim fara nicio grija, fara niciun sentiment mai putin dragostea pe care o avem unul fata de celalalt. Aceasta iubita a mea mi-a daruit extreme de multe lucruri fara de care nu prea pot trai, nu prea poate trai nimeni, dar nu toti o iubesc la fel de mult ca si mine, din pacate. Imi pare rau sa vad cum altii isi bat joc de Ea, dar sunt mult prea multi si nu pot sa ripostez… dar Ea nu ii prea baga in seama si, deocamdata se lasa “calcata in picioare” de acesti ipocriti pana vor plati cumva ceea ce au facut.

Azi nu I-am facut poze, nu am fost in starea potrivita cand am vazut atatea persoane ignorante si prea implicate in activitati cotidiene care, si asa, sunt trecatoare... de fapt, totul e trecator. Acestea nu O inteleg, nu observa inca cat rau Ii fac… cat rau isi fac daca Ii fac Ei rau, dar cand vor constientiza va fi prea tarziu, fapta e deja consumata.

Dar, sa revenim la ale noastre… Dupa cateva ore petrecute alaturi de Ea am capatat acea energie, acea pofta de viata pe care nu o aveam dupa ce m-am trezit. Pentru asta Ii multumesc.

Abia astept sa mai ies cu Ea. Deja imi lipseste. Da, ati ghicit… Iubita mea, Natura!