joi, 15 martie 2012

Diversitate

Şi când mă plimb pe străzi singur
Mă văd, oglindă-n fiecare.
Pun căştile-n urechi şi muzica-i în jur,
Sunt eu, ăl’ mic şi ăl’ mai mare.

Sunt fericire pură de copil
Şi roşul dintr-un semafor,
Zâmbetul unora ce pare pueril
Dar şi ideea unui croitor..

Sunt rid pe faţă de bătrân,
Sunt cerşetor ce vrea mâncare,
Sunt multe pasări ce îngân
Şi feţe ce absorb mult soare.

Sunt un fir de nisip mai fin
Ş un tricou plin de culoare,
Sunt şi durerea-n forma ei de spin,
Dar şi catifelate petale dintr-o floare.

Sunt şi o bancă plină de-amintiri
Şi parcuri cu îndrăgostiţi pereche,
Sunt ce eviţi din tresăriri
Şi cântec fluierat după ureche.

...

Croind lin, răbdător, destule vise –
Unele din idei se risipesc, se sting
Multe se-agaţă, înca stau aprinse,
Fiecare – o piesă crucială din destin!

2 comentarii:

Anonim spunea...

ihihihi <3. ce draguuut

Addicted to kryptonite spunea...

uite d-asta am revenit pe blog-ul tăi.
pentru postări d-astea.
şi sunt de ajuns să mă facă să mă simt mai bine