vineri, 17 decembrie 2010

Sau... lasă

Mai am doi pereţi jumate
Din inimă,
Restu i-ai dărâmat
Ai intrat
Încălţată. Nu îţi prea pasă
Da’ nu-i bai, lasă…
M-am obişnuit.
Stau la mine-n casă
Ca să stau cu mine
Să stau cuminte,
Atunci când tu stai cu alţii…

Am învăţat să zidesc,
Am făcut zidul sufletesc
La fel ca Zidul Chinezesc
În mine.
În minte –
Te mai am, dar…
Mai bine lasă.
Tot ce-am avut am pus pe masă,
La vedere,
Iar tu ai zis direct:
La revedere!

Sunt cubul perfect
Sunt mersul încet
Sunt felinarul ce lumina decent
Şi pâlpâia… până s-a stins…
Dar tu nu ştii să vezi,
Să crezi,
Să simţi ai uitat de mult,
Să minţi ai ştiut
Şi ai vrut…
Dar la astea mă uit în spate,
Deci totul a trecut!

4 comentarii:

Sinziana spunea...

Citind poezia ta,ma gandeam cum ar fi ca versurile sa fie cantate de Veritasaga?:> :x

Sebastian spunea...

o ador ...pfff mi se pare cea mai tare de pana acuma ...... ii sooooooooper tare poezia ... bravo amigo bravo , esti genial ;)

Anonim spunea...

superba poezia..nu am cuvinte..bravo...(paula)

Alexandru Fortis spunea...

Tot ce-am avut am pus pe masă,
La vedere,
Iar tu ai zis direct:
La revedere!
...Imi place:x