Când pe gândurile-ţi se-aşază rouă
Să nu te sperii, nu o să mai plouă,
La mine-n gând poţi înca să mai treci
Oricum, cheia e la tine, şi va fi pe veci…
Când intri-n cameră şi-n minte
Şi când începi s-arunci cuvinte
Ştiind că încă te mai plac,
Ştiind c-am învăţat să tac…
Când viaţa ţi se dezveleşte,
Foaie de foaie se loveşte,
Ar trebui să-nveţi să mături
Ştiind că încă-ţi sunt alături.
Când tu eşti mult prea ocupată,
Să nu-ndrăzneşti să uiţi vreodată
Că te-am iubit şi înc-o fac,
Dar tu m-ai învăţat să tac…
2 comentarii:
Imi place mult legatura:iubire-tacere si simbolul cheii.....Partea,,Ar trebui sa-nveti sa maturi,,ma amuzat un pic:)),dar ma gandesc ca era metaforic spus.
foarte frumos..o iubire in tacere..frumoasa dar si dureroasa..
Trimiteți un comentariu