Dezmorţire

A trecut ceva timp. Nu pot sa spun că nu mi-a fost dor... nu v-am mai lăsat de câteva luni să mă ştiţi. Acum sunt aici din nou. Cartea se redeschide, ideile încep să se dezgheţe, unele principii să se dezmorţească şi pofta nebună de a scrie să-mi faca imaginaţia să chiorăie iar!  

Mulţi spun că oamenii nu se schimbă. Mulţi spun că degeaba îţi propui ceva că nu ai să reuşeşti pentru că aşa eşti tu. Aşa ai fost asamblat, ca să nu poţi! Coelho scria : ce cred ceilalţi despre tine, nu e treaba ta!

Înainte ca remarca primita de la X sa te străpungă, întreabă-te la ce te ajută acea remarcă (dacă te ajută). Întreabă-te dacă părerea respectivei persoane merită ascultată, dacă acea peroană te cunoaşte într-adevăr încât să-şi permită să îşi exprime opinia vis-a-vis de viaţa ta care, până la urmă, deocamdată, e personală. Întreabă-te dacă acea persoană vrea să te schimbe pentru ea sau pentru că i se pare că ai avea nevoie de o schimbare. Întreabă-te daca tu vrei acea schimbare.

Personal cred ca omul e făcut să se schimbe.

Venim aici cu acest scop: să fim mai buni ca înainte! Schimbarea e inevitabilă, fie că e pozitivă sau negativă! Dacă omul nu s+ar schimba pe parcursul vieţii ar avea aceiaşi prieteni ca în copilărie, ar rămâne în acelaşi loc fără să vrea să plece, ar face aceleaşi lucruri fără să se plictisească şi asta ar fi destul de plat, liniar şi monoton.

Adevărat e că termenul de “schimbare” pare destul de relativ.

Doar dacă nu observi schimbarea, nu înseamnă că ea nu are loc! E ca şi cum observi un copil crescând. Din punctul de vedere al mamei, acesta nu pare ca s+a schimbat, că a crescut mult, dar din punctul de vedere al unui musafir care îi vizitează de trei ori pe an, acel copil va părea din ce în ce mai dezvoltat, mai schimbat! Aşa e şi cu sentimentele şi gândurile celor din jurul nostru. Când petrecem ore întregi pe şi cu cineva, nu ni se pare că acea persoană se schimbă, dar când revedem un vechi prieten după trei luni de nevorbit deloc, ni se pare că au trecut ani buni şi că acesta s-a schimbat radical!

Aşa cum lemnul îşi schimbă forma, culoarea, textura şi mirosul când e deasupra focului, aşa şi omul se schimbă când dă piept cu viaţa şi tot ce ţine de ea! Schimbarea e un lucru absolute firesc şi ar trebui să fie un lucru pe care să-l acceptăm când vine vorba de o persoană apropiată, atâta timp cât mai există, încă, puncte comune care ne leagă de acestea, înafară de trecut!  Nu uita, dragă fiinţă că a accepta şi a înţelege nu înseamnă a fi de accord cu!

O viaţă frumoasă!